sâmbătă, 18 mai 2013

Recenzii scurte #4

Sal'tare!

Cum deja v-am obisnuit cu rubrica nu va mai dau detalii si trecem direct la subiect:). Daca ati citit cartile imi puteti lasa parerea voastra in comentarii.




 Zoey Redbird este o adolescenta de saisprezece ani, a carei viata o ia complet razna in momentul in care primeste Semnul Noptii. Aleasa sa fie initiata in scoala de vampiri, Zoey pleaca de acasa, un loc pe care il uraste de moarte din pricina tatalui vitreg, si incepe o aventura care ii schimba total viata. Dezamagita de prieteni, plina de indoieli si de nesiguranta, pustoaica nu o are alaturi decat pe bunica Redbird, al carei sange cherokee il poarta si ea in vine. Ajunsa in Casa Noptii, locul transformarii ei in vampir adevarat, Zoey se va confrunta cu o altfel de existenta, va trece prin intamplari care ii vor confirma calitatile si ii vor desavarsi in cele din urma destinul. Mai mult, va gasi acolo prieteni adevarati si un loc caruia, in sfarsit, sa ii apartina.


Parere: Sincer n-aveam deloc asteptari de la aceasta serie sau cartea de fata pentru ca parerile auzite si citite o numeau slaba, copilaroasa... etc. Surprinzator eu n-am vazut-o asa si mi-a placut, a fost o lectura rapida, captivanta si mi-a dat impresia ca lucrurile sunt mai complicate decat par la prima vedere. Asa ca am citit si volumul doi imediat dupa. Si chiar daca apare iarasi scoala/internat chiar mi-a placut felul cum e construita si faptul ca magia se imbina cu viata vampirilor, iar ritualurile fac totul sa capete o oarecare aura de ceva.


                                             5/5
 


Viata lui Zoey devine, in sfarsit, frumoasa - a inteles ca a fost inzestrata cu puteri neobisnuite de catre Zeita Noptii si este acum noua preoteasa a Fiicelor intunericului. A inceput sa se simta acasa in Casa Noptii si are chiar un iubit... sau doi. Dar iata ca in lumea oamenilor se petrec niste crime ingrozitoare si toate semnele par sa conduca spre scoala pentru vampiri. Ca si cum lucrurile nu ar fi destul de complicate, moartea loveste si Casa Noptii, exact cand Zoey are mai multa nevoie de prietenii ei. In cele din urma, ea trebuie sa gaseasca in sine insasi curajul de a infrunta o tradare teribila, care ar putea sa-i distruga sufletul si sa puna in pericol intregul univers al scolii. Aventura continua asadar intr-o carte incredibil de tenebroasa, frumoasa si socanta!


Parere: Sincer nu vreau sa va zic prea multe despre actiune, insa in volumul asta se intampla o multime de lucruri care pe mine m-au c-am luat pe nepregatite si tradarea a venit de la cine nu trebuia; chiar daca ajunsesem eu sa banuiesc pe toata lumea tot n-am ghicit. Poate ca multi vor spune ca am ceva la capsor ca vad buna seria asta, dar mie imi place si asa cum pot citi si alte carti serioase pot citi si asa ceva. Iar daca ei nu vor sa le fie de bine. Insa eu pot sa zic ca nu-i deloc proasta si ca e bine scrisa, doar ca ai nevoie de rabdare ca sa parcurgi paginile si nu cred ca e timp pierdut. Acum depinde si ce lectura cauti, caci nu zace filosofie in ele. Momentan incerc sa fac rost de urmatoarele volume.


5/5

In this gripping novella, she tells the story of Lila and Lincoln, who discover that sometimes it’s worth crossing the line for love…

Lila McCormick, Echo's best friend from Pushing the Limits, first met Lincoln Turner when tragedy struck both their lives. But she never expected their surprise encounter would lead to two years of exchanging letters—or that she’d fall for the boy she’s only seen once. Their relationship is a secret, but Lila feels closer to Lincoln than anyone else. Until she finds out that he lied to her about the one thing she depended on him for the most.

Hurting Lila is the last thing Lincoln wanted. For two years, her letters have been the only thing getting him through the day. Admitting his feelings would cross a line he’s never dared breach before. But Lincoln will do whatever it takes to fix his mistakes, earn Lila’s forgiveness—and finally win a chance to be with the girl he loves.

Parere: De obicei nu citesc povestioarele scurte dintre volume, dar in seara cand am terminat Pushing the Limits am simtit ca nu pot sa ma apuc de alta carte si daca tot o aveam am zis de ce nu. Desi e scurta a fost draguta si chiar m-a facut sa zambesc, nu e foarte siropoasa, insa are un gust dulceag care te face sa zambesti si sa te gandesti ca indragostitii chiar sunt simpatici asa tinandu-se de mana si privindu-se pe furis. Daca v-a placut primul volum o puteti citi, e ceva rapid, scurt si simpatic.

5/5


Ma numesc Madison Avery si trebuie sa va spun ca acolo se afla mai mult decat puteti vedea, auzi sau atinge. Stiu, pentru ca eu ma aflu acolo. Si vad. Aud. Ating. Traiesc.

Balul de absolvire al lui Madison a fost mortal - la propriu. Din cine stie ce motiv, ea a fost tinta unui spintecator al intunericului - da, genul acela de spintecator - decis sa scape de ea, cu trup si suflet. Dar, inainte ca spintecatorul sa-si incheie treaba, Madison a reusit sa-i ia amuleta ciudata si stralucitoare si sa scape.

Acum, e captiva pe Pamant - moarta, dar nu disparuta. Cumva, amuleta ii ofera iluzia unui corp, permitandu-i sa traiasca la limita dintre viata si moarte, undeva intre acum si ceea ce urmeaza. Nu stie de ce, spintecatorul intunericului e pe urmele ei, dar ea n-are de gand sa stea cu mainile in san si sa lase soarta sa-si urmeze cursul.

Cu putina ingeniozitate si cu ajutorul unui spintecator al luminii (unul dintre tipii buni! Poate...), dar si al baiatului de care e indragostita, precum si al (o, da!) ingerului ei pazitor, Madison e gata sa-si ia destinul in propriile maini o data pentru totdeauna, inainte ca acesta sa o controleze pe ea.

Asta daca ea crede in asemenea lucruri.


Parere: Aveam cartea asta de ceva in vreme si nu prea imi facea cu ochiul, de ce nu stiu pentru ca mereu fusesem curioasa. Insa am citit-o si chiar daca nu e o carte serioasa, care sa te ucida cu suspansul, sa-ti prezinte personaje memorabile, pur si simplu sa se compare cu o alta serie, e ceva dragut. E ca o serie foarte buna, scrisa pentru adolescenti, ceva usor si totusi captivant, scurt, insa cate te tine lipit de pagini pana ajungi la final. Nu-mi pare rau c-am citit-o, dar nici nu o pot numi o lectura surprinzatoare. E o carte pe care o poti citi vara, daca-ti plac seriile pentru adolescenti cu putin paranormal si ceva moarte.

4/5

 

Ma numesc Madison Avery, am saptesprezece ani si sunt pe jumatate moarta.

Sunt in fruntea ingerilor intunecati din Ceruri, iar acestia ard de nerabdare sa omoare pe cineva.

Visurile lui Madison Avery de a se adapta la noua scoala la care invata au murit odata cu ea. A reusit totusi sa-si pastreze iluzia unui corp, are de-a face cu un inger pazitor cicalitor si, ah, da, i-a grabit sfarsitul spintecatorului care o omorase. In conditiile astea, nu prea poate sa intre in nicio bisericuta. E uimitor ca tipul de care este indragostita, Josh, nu o crede complet ticnita.

Acum Madison a aflat ca este cronometrorul intunericului si se afla la conducerea ingerilor care urmeaza regulile de nepatruns ale sortii. Cum nu i-a placut niciodata sa respecte regulile, hotaraste ca sistemul are nevoie de o schimbare radicala. Cu ajutorul unor aliati neasteptati, Madison creeaza un grup de spintecatori rebeli, care nu sunt deloc de acord cu oranduirile Cerurilor.

Dar pe masura ce se lupta cu noile abilitati inspaimantatoare specifice unui cronometror, Madison isi da seama ca s-ar putea sa nu fie pregatita pentru ce o asteapta - asta daca nu are parte de o interventie divina majora.


Parere: Volumul al doilea continua in aceeasi maniera ca si primul si daca la primul n-am simtit nevoia sa spun ca se intampla prea putine, ei bine, aici pot sa o fac. Chiar daca Madison ajunge sa fie cronometror, chiar daca pare ca amenintarea planeaza asupra ei, chiar daca vrea sa schimbe lucrurile, chiar daca asta provoaca dispute, in carte in afara de doua, trei lucruri nu prea se intampla nimic. Adica inteleg ca dozezi suspansul, dar da-mi ceva mai mult, chiar daca cartea e scurta. Pentru ca daca restrangi cele trei volume *ultimul inca n-a aparut la noi* cred ca incapeau intr-unul singur, mai mare. Imi place seria, imi plac personajele, dar m-asteptam la mai mult. Insa voi citi ultimul volum ca sa aflu cum se va incheia.


4/5
 

New York, aeroportul Kennedy. In sala de asteptari aglomerata, un barbat si o femeie se ciocnesc, isi cer scuze, apoi fiecare isi vede de drumul lui. Madeline si Jonathan nu se mai intalnisera niciodata si n-ar fi trebuit sa se revada. Dar, ajunsi la destinatiile lor, descopera ca au incurcat telefoanele mobile. Cand isi dau seama de greseala, sunt despartiti de zece mii de kilometri: ea are o florarie la Paris, el, se ocupa de un mic restaurant la San Francisco. Invinsi de curiozitate, fiecare cerceteaza continutul telefonului celuilalt. O dubla indiscretie si o revelatie: vietile lor sunt legate printr-un secret pe care-l credeau ingropat pentru totdeauna... Imbinand in mod fericit o comedie romantica si un thriller captivant, Guillaume Musso construieste in Chemarea ingerului o intriga care te va tine cu sufletul la gura si niste personaje de-a dreptul fermecatoare.


Parere: Am vrut sa citesc cartea de cand am auzit ca apare la noi; cum am citit deja alte trei titluri ale autorului stiam ca-mi va placea, eram obisnuita cu stilul, cu faptul ca unele lucruri sunt ceea ce nu par, insa cartea asta m-a surprins un pic. Adica sub coperta inocenta si dulce si printre randurile pline de descriere, cuprinse de sentimente si pictate cu emotii se ascunde altceva. Zau ca nu m-asteptam sa dau peste o asemenea poveste, adica Doamne, un thriller? De Musso? Deja neuronii mei erau fericiti pe la jumatatea cartii, iar la final cred ca le sclipeau ochii. Sincer a fost o carte buna, mi-au placut atat actiunea, decorul, personajele si felul in care s-au desfasurat lucrurile, faptul ca n-am putut sa-mi dau seama ce le leaga pe personaje si ce urmeaza pana nu-mi spunea cartea. Eu v-o recomand daca va place autorul si chiar daca n-ati mai citit de la el, merita. :)

5/5

0 comentarii: