Noutati la Polirom - Bintuitii, Stirpiti raul de la radacina, impuscati copiii, Oamenii eternitatii nu se tem niciodata

  

Bintuitii este unul dintre cele mai bune romane ale lui Palahniuk, exploatind conventia povestirii in rama, in traditia Decameronului si a Povestirilor din Canterbury, si, in acelasi timp, o satira necrutatoare la adresa emisiunilor de tip reality show. Cele 23 de povestiri care alcatuiesc romanul apartin protagonistilor unui experiment inedit si, asa cum se va vedea, macabru: saptesprezece persoane trec prin provocatoarea experienta de a petrece trei luni intr-un teatru dezafectat, in conditii minime de confort, pentru a produce o posibila capodopera care le va garanta celebritatea pe scena literara. Treptat, stimulate de acest mediu cu totul neobisnuit, personajele se vor implica intr-un joc pe muchie de cutit care ii va tine pe cititori cu sufletul la gura.

~~~

Romanul Stirpiti raul de la radacina, impuscati copiii povesteste experienta din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial a unui grup de baieti orfani, evacuati din scoala de corectie si ratacind in cautarea unui adapost. Dupa trei saptamini, ei reusesc sa ajunga intr-un sat de munte si sint dati in grija satenilor, care-i trateaza cu neincredere si-i pazesc cu arma in mina. Lucrurile se agraveaza odata cu izbucnirea unei molime: locuitorii intra in panica si parasesc satul, izolindu-l din exterior. Ramasi singuri, baietii supravietuiesc furind din proviziile lasate in urma de tarani si organizindu-se precum adultii printre care au trait. Dupa intoarcerea localnicilor, viata li se complica insa, iar supravietuirea nu li se mai pare usoara, caci baietii vor fi sechestrati si amenintati cu moartea daca nu pastreaza secretul izolarii lor. 

~~~~

Oamenii eternitatii nu se tem niciodata are in centru trei prietene adolescente israeliene, Yael, Avisag si Lea, dintr-un sat prafuit de linga granita cu Libanul, care isi indeplinesc serviciul militar intr-o atmosfera ce penduleaza intre plictis si teroare. Lea pazeste un punct de frontiera spre Cisiordania, verificind permisele palestinienilor care patrund in Israel, si, ca sa-si alunge plictiseala, isi imagineaza povestile lor de viata. Avisag pazeste granita egipteana, avind in sarcina oprirea emigrantilor ilegali si a filmelor porno piratate, privind in fiecare zi cum refugiatii se izbesc cu disperare de sirma ghimpata, iar Yael face instructie de trageri si flirteaza cu baieti mai mici decit ea. Toate trei asteapta in praful granitei sa se intimple ceva, prinse mereu in clipa intensa de dinaintea izbucnirii unei nenorociri. Tonul romanului imbina umorul sardonic cu patosul, creind un stil cu totul personal, undeva intre sarcasmul lui Etgar Keret si talentul epic al lui David Grossman.